Începând cu anul universitar 2026–2027, Facultatea de Psihologie a Universității Ecologice din București (UEB) a introdus în curriculumul său cursul de Psihologie a mediului și a climei. Este vorba de o disciplină științifică inedită, care concepe experiența umană ca fiind tributară locului în care are loc. Mizele de mediu și climatice actuale se centrează, pe de o parte, pe rolul comportamentului uman în degradarea ecosistemelor, dereglarea sistemului climatic și afectarea echilibrului planetar, iar pe de alta pe efectele acestor schimbări și dezechilibre asupra bunăstării societăților umane și individuale.
În acest context, psihologia mediului și a climei propune adaptări concrete spre a răspunde acestor probleme. Legăturile cu natura, clima, biodiversitatea și lumea vie constituie o axă majoră pentru înțelegerea mecanismelor psihologice sub-adiacente promovării comportamentelor ecoresponsabile și, într-un plan mai larg, dezvoltării unui sentiment de bunăstare, securitate și a calității vieții. Studiul său oferă un ansamblu de fundamente teoretice și metodologice de abordare a reprezentărilor sociale aplicate mizelor de mediu și climă și introduce noțiuni legate de evaluarea riscurilor precum și de comportamente de protecție și strategii de a face față riscurilor respective.
Finalitate/scop:
Studiul interacțiunilor reciproce și a dinamicilor lor dintre ființele umane și mediile fizice și sociale, naturale sau construite; studiul emoțiilor, proceselor mentale și dinamicilor sociale care contribuie la criza climatică, precum și al modului în care răspundem și ne adaptăm.
Obiective principale:
- Înțelegerea legăturilor: analiza modului în care mediul și clima influențează comportamentul, sănătatea mentală, emoțiile și bunăstarea indivizilor;
- Analizarea impactului uman: studierea manierei în care acțiunile umane modifică mediul, afectează sistemul climatic și influențează tranziția ecologică;
- Favorizarea schimbării: identificarea levierelor psihologice pentru stimularea și încurajarea comportamentelor pro-mediu, climă și a face față eco-anxietății.
Tematici generale abordate:
– Procesele psihologice în fața schimbărilor climatice și a riscurilor de mediu;
– Efectele restauratoare ale naturii asupra stresului și a sănătății mintale;
– Influența habitatului, spațiilor urbane și arhitecturii asupra vieții sociale și a bunăstării;
– Construirea identității de mediu și a sensibilizării dezvoltării durabile;
– Frâne psihologice și inacțiune climatică (negare climatică și dezavuare, distanță psihologică, prejudecată de optimism);
– Concepte cheie: percepția mediului; stres de mediu; stres climatic; aproprierea spațiului; eco-anxietate și anxietate climatică.